Aproape un sfert de milion de romani traiesc in Canada

Anul trecut, 2017,  Canada a sărbătorit 150 de ani de la formarea statului modern, prin unirea într-o Confederație a coloniilor britanice din America de Nord, la 1 iulie 1867. Tânăra țară a cunoscut un proces de continuă expansiune teritorială, de dezvoltare economică și socială, ajungând printre cele mai dezvoltate state ale lumii. A doua țară a lumii ca suprafață, Canada s-a dezvoltat atât de rapid datorită resurselor naturale bogate și imigrației susținute. La aceasta s-a adăugat, în ultimii 150 de ani, protecția strategică a marelui vecin de la sud, Statele Unite ale Americii, cele două țări împărtășind profunde legături istorice, socio-culturale, politice și economice.

Originarii din România s-au numărat și ei printre imigranții care au contribuit la clădirea visului canadian, primii imigranți din țara noastră (de origine evreiască) sosind pe teritoriul canadian în 1884, în orașele Montreal și mai târziu Toronto, unde au construit primele sinagogi din aceste orașe, ambele numite Rumanishe Shul (Sinagoga românească).

Ulterior, români din Bucovina s-au stabilit în Regina, capitala provinciei Saskatchewan, unde în 1902 s-a construit prima biserică ortodoxă română din Canada. Un grup compact de români bucovineni s-a stabilit în provincia Alberta, şi a întemeiat satul Boian, unde și astăzi mai trăiesc persoane cu ascendenţă română. În aceeași perioadă (cca. 1886-1900), comunități românești similare au fost întemeiate la Hamilton și Windsor, în provincia Ontario. Aceste comunităţi aparţin primului val de imigranţi români în Canada, sosiți în Lumea Nouă înaintea Primului Război Mondial. Marea majoritate a acestora au emigrat din motive de ordin economic, principala lor ocupație fiind agricultura. Au format comunități relativ omogene din punct de vedere etnic și social, construind școli comunitare și biserici, fapt ce a contribuit la păstrarea conștiinței apartenenței românești vreme de mai multe generații.

În perioada interbelică a urmat un nou val de emigranţi originari din România, sosiți în Canada în majoritate până în 1929, anul declanșării marii crize economice mondiale. Noii veniţi au continuat să lucreze preponderent în agricultură, dar au început să se înregistreze și angajări în industrie și comerţ, în orașele mai mari precum Montreal, Toronto și Windsor.

Începând cu anul 1938 și până în 1989, regimurile dictatoriale succesive din România i-au determinat pe mulţi români să emigreze. Cei care au emigrat în Canada în această perioadă, au constituit un al treilea val, a cărui motivaţie principală era uneori și de ordin politic.

După 1990, a urmat ultimul și cel mai masiv val de emigraţie, format în principal din reprezentanți ai populației active, preponderent tineri atrași de oportunitățile economice, profesionale și sociale din Canada.

La data de 25 octombrie 2017 Agenţia federală de statistică canadiană (Statistics Canada – http://www.statcan.gc.ca) a dat publicităţii o nouă parte din rezultatele Recensământului populaţiei desfăşurat în 2016, respectiv datele privind imigraţia și diversitatea etnoculturală (locul naşterii, cetăţenia, originea etnică, minorităţile vizibile, limbile vorbite de locuitorii Canadei)[1]

Populația Canadei a crescut cu 5% în 5 ani, ajungând de la 33.476.688 de locuitori în 2011 la 35.151.728 de locuitori în 2016.

Noua imagine a imigrației și diversității etnoculturale a Canadei așa cum a fost surprinsă de Recensământul din 2016 relevă că imigranții reprezintă 21.9% din populația de Canadei.

Între 2011 și 2016 s-au stabilit în Canada 1.212.075 de noi imigranți, care reprezintă 3.5% din totalul populației la momentul recensământului și 72.36% din totalul creșterii cu 5% a numărului de locuitori în 5 ani (sporul natural al populației în Canada este relativ redus datorită fertilității scăzute și numărului mare de decese datorat creșterii speranței medii de viață – 82,14 ani în 2015 ). Majoritatea acestor noi imigranți (60.3%) au fost admiși pe criterii economice, 26.8% s-au alăturat familiilor aflate deja în țară iar 11.6% au fost admiși în Canada ca refugiați (provenind în special din Siria).

Asia, Africa și Europa sunt primele trei continente de origine a noilor imigranți, majoritatea noilor veniți (61.8%) fiind născuți pe continentul asiatic, incluzând Orientul Mijlociu. Marile metropole Toronto, Vancouver și Montreal sunt principalele destinații pentru mai bine de jumătate dintre noii veniți (56.0%) dar din ce în ce mai mulți imigranți se stabilesc în provinciile din centrul și estul Canadei. În anul 2016, imigranții reprezentau 46.1% din populația orașului Toronto, 40.8% în Vancouver și 23.4% în Montreal.

Conform datelor din 2016, în Canada locuiesc 7.540.830 de persoane născute în străinătate și sosite prin procesul de imigrație, reprezentând peste o cincime din totalul populației canadiene (21.9%). Potrivit proiecțiilor Statistics Canada, proporția persoanelor născute în afara Canadei va atinge până în 2036 între 24.5% și 30.0% din totalul populației.

Principala noutate pentru publicul român este că numărul cetăţenilor canadieni şi rezidenţilor permanenţi originari din România se ridica la 238.050 în 2016, crescând constant de-a lungul timpului, de la 24.405 în 1971, 42.140 în 1991, 192.170 în 2006 și 204.625 în 2011, conform datelor recensămintelor generale anterioare.

Din totalul celor 238,050 de persoane declarate de origine etnică română în 2016, 96.910 aveau origine etnică unică iar 141.145 origine etnică multiplă.

Așa cum alți autori au semnalat anterior, trebuie precizat că în Canada sunt circa 500.000 de persoane care au o ascendență românească însă din păcate sentimentul apartenenței la România este conștientizat/ împărtășit de mult mai puțini, așa cum o reflectă și recensămintele populației.

S-au înregistrat și 14.915 de persoane care s-au declarat “moldoveni”, din care 7.415 au origine etnică unică iar 7.500 origine etnică multiplă. Nu s-au înregistrat însă vorbitori de “limba moldovenească”.

Recensământul general din anul: 1971 1991 2006 2011 2016
Nr. total al populaţiei canadiene 21.961.999 28.031.394 31.241.030 33.476.688 35.151.728
Nr. total originari din România 24.405 42.140 192.170 204.625 238.050
Origine etnică multiplă 30.525 112.515 121.635 141.145

În ceea ce privește distribuția pe generații a originarilor din România aflați în Canada, 83.400 dintre aceștia sunt la a treia sau mai multe generații de imigranți, majoritatea acestora având origine etnică multiplă (78.910), 56.040 sunt la a doua generație de imigranți iar 98.615 sunt la prima generație de imigranți, majoritatea acestora având origine etnică singulară (75.065).

Etnicii români din Canada – Distribuția pe generații de imigranți
Distribuția pe generații de imigranți Total Origine etnică singulară Origine etnică multiplă
A treia sau mai multe generații 83,400 4,490 78,910
A doua generație 56,040 17,360 38,675
Prima generație 98,615 75,065 23,560

În ceea ce priveşte vorbitorii de limba română ca limbă maternă, numărul acestora a ajuns la 100.610 în 2016, în creștere față de 93.135 în 2011 și 80.245 în 2006. Cei mai mulţi vorbitori de limba română locuiesc în provinciile Ontario, Quebec, British Columbia şi Alberta.

Spre deosebire de recensămintele din trecut, nu au fost publicate date privind religia dar conform datelor de la recensământul din 2011, peste jumătate din canadieni se identificau drept creştini în vreme ce un sfert nu aveau nici o apartenenţă religioasă. Din 550.690 de creştini ortodocşi înregistrați în Canada în 2011, 207.480 nu şi-au declarat afilierea la vreo biserică ortodoxă şi doar 7.090 au menţionat apartenenţa la Biserica Ortodoxă Română.

Între 1980 și 2016 au imigrat în Canada 83.595 de persoane din România, vârful fiind atins în deceniul 2001-2010, când au imigrat 36.025 de persoane. După aderarea României la Uniunea Europeană imigrările cetățenilor români în Canada au scăzut progresiv. Dacă în intervalul 2001-2005 s-au înregistrat un maxim de 23.355 de imigranți români, în 2006-2010 s-au înregistrat 12.670 iar în 2011-2016, 7.610.

Distribuţia geografică pe provincii relevă faptul că majoritatea originarilor din România s-au stabilit în provinciile Ontario (98.235 ) şi Quebec (53.060), datorită dezvoltării economice a primei provincii, respectiv, facilităţilor oferite imigranţilor francofoni în cea de-a doua. Ontario rămâne provincia în care se stabilesc aproape jumătate din noii veniți în Canada în ultimii douăzeci de ani.

Imigranții români nu fac excepție de la acest curent general, dar pe lângă tendinţa mai veche de stabilire în provincia Ontario a imigranţilor veniţi iniţial în Quebec, în ultimii ani se înregistrează şi creşterea interesului pentru provinciile Alberta (34.225) şi British Columbia (31.250), datorată oportunităţilor economice de aici.

Distribuția geografică în Canada a originarilor din România
Provincia/ Teritoriul 1991 2006 2011 2016
Newfoundland și Labrador 0 150 190 185
Insula Prințul Edward 0 85 115 125
Nova Scotia 55 1.050 1.095 1.190
New Brunswick 75 435 870 945
Quebec 12.530 40.320 41.605 53.060
Ontario 21.695 80.710 85.115 98.235
Manitoba 1.190 5.020 5.175 5.835
Saskatchewan 1.335 11.615 12.455 12.730
Alberta 2.635 26.870 29.425 34.225
British Columbia 2.600 25.675 28.330 31.250
Yukon 10 120 105 130
Northwest Territories 15 105 120 120
Nunavut 10 25 20
Total 42.140 192.170 204.625 238.050

Astfel, principalele orașe din Canada în care locuiesc etnicii români sunt: Toronto (50.520), Montreal (47.985), Vancouver (17.485), Calgary (13.590) și Edmonton (11.605). În general numărul românilor din marile orașe a crescut constant, excepție făcând-o aglomerarea urbană Kitchener-Cambridge-Waterloo unde în 2016 mai locuiau 9.690 de români față de circa 15.000 la începutul anilor 2000, explicația constând probabil în diminuarea oportunităților economice din această regiune.

Orașul Total – origine etnică singulară și multiplă origine etnică singulară origine etnică multiplă
Toronto 50,520 24,775 25,745
Montréal 47,985 30,125 17,855
Vancouver 17,485 7,155 10,335
Calgary 13,590 4,725 8,860
Edmonton 11,605 2,790 8,815
Kitchener-Waterloo 9,690 5,675 4,020
Ottawa-Gatineau 7,900 3,195 4,705
Hamilton 6,095 2,525 3,570
Windsor 5,610 2,565 3,050
Regina 5,140 605 4,535
Winnipeg 4,145 680 3,465
London 2,955 895 2,055
Saskatoon 2,740 515 2,230
St. Catharines – Niagara 2,665 625 2,045
Victoria 2,345 345 2,000

În ceea ce privește locul nașterii și cetățenia[2], se înregistrau 91.560 de persoane născute în România, 80.215 dintre aceștia având cetățenie canadiană (36.995 doar cetățenie canadiană, 43.220 cu cetățenie dublă româno-canadiană [3]), iar 11.350 doar cetățenie română [4]

Având în vedere cele expuse, putem concluziona că în Canada există o comunitate de origine română consistentă numeric – 238.050 de persoane, din care două cincimi se află la prima generație de imigranți – 98.615, iar o altă parte, de pondere numerică relativ apropiată, a emigrat de trei sau mai multe generații și aproape că nu mai vorbește limba română – 83.400. În timp ce generațiile mai noi de imigranți din România sunt majoritar de etnie română, generațiile mai vechi au o ascendență etnică multiplă.

Principalul pericol pentru apartenența la identitatea culturală românească a imigranților și originarilor din România îl reprezintă pierderea limbii române la a doua generație, fapt ce a determinat reacția membrilor comunităților românești locale care, prin propriile eforturi, au impulsionat crearea unei rețele destul de dezvoltată de cursuri de limba română în școlile publice din Canada.

Aceste cursuri suplimentare sunt finanțate de către autoritățile provinciale canadiene, prin intermediul inspectoratelor școlare regionale. De asemenea, autoritățile române, prin Institutul Limbii Române, susțin funcționarea singurului Lectorat de Limba Română din Canada, deschis din 2011 la Glendon College, York University, Toronto.

Principalul avantaj pentru România și Canada îl constituie faptul că această comunitate de peste 238.050 de persoane reprezintă o punte de legătură solidă între două culturi diferite, între două țări îndepărtate geografic dar apropiate prin apartenența la un set de valori democratice comune.

Încheierea Acordului economic şi comercial complet dintre Canada și Uniunea Europeană (CETA), ridicarea obligativității vizei canadiene pentru cetățenii români începând cu 1 decembrie 2017, anunțul guvernului canadian privind admiterea unui milion de imigranți în următorii trei ani și introducerea zborurilor directe România-Canada începând cu iunie 2018 reprezintă noi oportunități pentru dezvoltarea relațiilor româno-canadiene.

Opiniile autorului sunt exprimate în nume personal și nu reflectă o poziție oficială a autorităților românești.

NOTE________________________
1. http://www.statcan.gc.ca/daily-quotidien/171025/dq171025b-eng.htm.
2. Conform legii canadiene a cetățeniei, copii născuți pe teritoriul canadian dobândesc automat cetățenia canadiană (Jus soli).
3. Din anul 1977, Canada a permis cetățenia multiplă, iar imigranții care au obținut cetățenia canadiană după această dată au avut dreptul să își păstreze cetățenia anterioară.
4. Diferența dintre totalul cifrele menționate se datorează fie unei erori de raportare, fie faptului că a fost vorba de cetățeni români născuți în altă țară decât România.

doru-liciu

Autorul articolului: Doru Liciu este diplomat în cadrul Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe, fost cadru didactic al Facultății de Litere și Istorie, Universitatea din Craiova, fost analist de informații în cadrul Serviciului Român de Informații. Între 2008 si 2016 a fost consul al României la Toronto, Canada.
Licențiat în Istorie și Limba și Literatura Spaniolă al Facultății de Litere și Istorie, Universitatea din Craiova (1997), masterand în Drept Internațional Umanitar al Facultății de Drept și Științe Politice, Université de Bourgogne, Dijon (2002), doctor în Istorie al Universității din Craiova (2005).
Autor de volume și studii privind relațiile româno-spaniole, istoria diplomației, a războiului rece și a emigrației din România.
Textele autorului sunt publicate în nume propriu și nu reprezintă o poziţie oficială.

Advertisements

Guatemala își muta ambasada in Israel din Tel-Aviv la Ierusalim

Președintele Jimmy Morales a ordonat începerea procedurilor de mutare a ambasadei in Israel din Tel-Aviv la Ierusalim.

De asemenea Guatemala a fost unul din cele noua state care a votat împotriva Rezoluției Organizației Națiunilor Unite de a obliga Statele Unite sa retragă decizia de a muta ambasada lor din Tel-Aviv la Ierusalim. Gurile rele ar putea proclama faptul ca Guatemala ar fi putut fi influențată de ajutoarele financiariare acordate in trecut De către statul american. Președintele Morales a declarat ca Guatemala este o susținătoare tradiționala a Israelului și ca măsura a fost luată in urma discutiilor cu premierul israelian Benyamin Netanyahu.

Un moment istoric la Londra / prima promoție de absolvenți din Londra

Londra Evanghelica

Avem bucuria sa va aducem la cunoștință câteva veşti legate de ceea ce noi am numit “Un moment istoric la Londra”:

Sâmbătă 14 Octombrie 2017 a avut loc evenimentul graduării absolvenților Seminarului Biblic Penticostal – diaspora , grupa Londra.

Este prima promoție de absolvenți din  Londra, în cadrul acestui seminar, cu un număr de 54 absolvenți care au parcurs cursurile seminarului timp de 4 ani.

În urma lor continuă seminarul alte 4 grupe, de la anul 1 pana la anul 4.

View original post 93 more words

CARE ESTE CONDUCEREA UNIUNII PENTECOSTALE DIN SUA SI CANADA?

CONDUCEREA UNIUNII PENTECOSTALE

conducerea

Preşedinte: Cornel Avram
Vicepreşedinte Coasta de Est: Cristian Ionescu
Vicepreşedinte Coasta de Vest: Ioan Prunean
Secretar: Pavel Pop

Casier: Vasile Antemie
Membrii: Luigi Mițoi,  Petru Lascău, Alin Bob, Vasile Streango, Corneliu Olan, Gheorghe Diaconescu,
Preşedinte Onorific: Augustin Costea

“şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii. Este un singur trup, un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde a chemării voastre.” Efeseni 4:3,4

Romanian Pentecostal Union (RPU) este o organizaţie non-profit (similară Cultului Pentecostal din România), care cuprinde slujitorii şi bisericile Pentecostale române neafiliate cu alte organizaţii americane, cu scopul părtăşiei şi a păstrării principiilor mărturisirii de credinţă Pentecostală.

Prima întrunire a păstorilor care au fondat această organizaţie a avut loc la Happy Valley, Arizona în anul 1988, urmând ca în 1989 să fie înregistrată în Statul California ca organizaţie non profit, iar în 1992
a fost transferată în statul Washington.

Bisericile care fac parte din Uniunea Pentecostală îşi păstrează libertatea
de decizie în cadrul hotărârilor bisericii locale, dar colaborează în vederea extinderii Împărăţiei lui Dumnezeu şi a edificării Bisericii Domnului Isus Hristos prin diferite misiuni, conferinţe, evanghelizări sau alte proiecte comune.

Uniunea Pentecostală nu impune cotizaţii şi nu deţine nici un interes în valorile materiale şi posesiunile bisericilor locale ci vine în ajutorul acestora atunci când este solicitată ca să ofere sprijin spiritual, organizatoric sau consultanţă în diferite domenii.

Uniunea Pentecostală participă la ordinări de slujitori doar acolo unde ei sunt propuşi de conducere şi confirmaţi de biserica locală, fiind autorizată să emită legitimaţii de pastori, prezbiteri, sau diaconi celor
ce se încadrează în cerinţele statutului, şi se califică din punct de

vedere spiritual.

Uniunea Pentecostală este o organizaţie în slujba bisericilor locale şi
nu o suprastructură peste biserici, bucurându-se la această dată de părtăşia a 40 de adunări din SUA şi Canada şi cuprinzând peste 260 lucrători ordinaţi.

Conlucrăm într-un spirit frăţesc şi cu alte organizaţii Pentecostale sau biserici independente formând împreună Convenţia Bisericilor Pentecostale Române din Statele Unite şi Canada, având întâlniri
anuale şi conferinţe pastorale comune.